Marea Neagră își datorează numele apelor sale tulburi, expuse furtunilor și valurilor imense. Grecii antici obișnuiau să o numească „marea neprimitoare”. Niciodată nu a fost ușor de traversat. Însă, chiar și în aceste condiții, oamenii se aventurează în navigarea sa. Două zile durează să parcurgi distanța de la țărmurile Turciei până în România.
Prima ambarcațiune a fost interceptată pe 13 august și avea la bord 69 de persoane, din care 29 copii, toți din Irak. A doua barcă cu un număr semnificativ de imigranți a fost interceptată pe 20 August, fiind observată cu ochiul liber de la țărm. Mai exact, 70 de imigranți se aflau la bord. Aproape toți erau sirieni.
„Erau înfometați, stresați, copleșiți de călătoria extrem de dură prin care trecuseră. Au fost salvați, câțiva necesitând îngrjiri medicale. Dar nu știm unde au fost duși. România nu este o țară bogată care poate trata această problemă singură. Oamenii au început să se teamă”, susține reporterul Claudia-Andreea Corbu, de la ziarul Replica de Constanța.
Episodul s-a repetat, fiind vorba și de bărci mai mici. În urmă cu trei zile, o femeie din Aleppo, însărcinată în opt luni, a ajuns în România. Nimeni nu cunoaște numărul exact al celor care au debarcat, odată cu ea. Nu este ușor să obținii informații de la Garda de Coastă, mai notează ziarul din Italia.
„Avem 40.000 de rezidenți și 200.000 de turiști, în fiecare an. Nu suntem pregătiți. Nimeni nu mai traversează Grecia. Bulgaria și-a aliniat soldații la frontieră, la fel cum Ungaria a făcut la granițele cu Serbia și Croația. Prin urmare, rămânem noi poarta de intrare și au început deja să o încerce”, susține primarul din Mangalia, Cristian Radu.
În acest an, aproximativ 2.600 de imigranți au fost opriți la intrarea în România pentru tentativă ilegală de trecere a frontierei. În aceste condiții, Guvernul român se arată îngrijorat.
„În această vară, în timp ce românii erau prinși cu polemicile politice, răbufnind prin ieșirile de stradă, altceva trecea aproape neobservat. Numărul de imigranți, ajunși în România, s-a multiplicat. Ruta balcanică a fost închisă. Presiunea a început să apese în zona centrală a Mediteranei. Italia a reușit să țină sub control afluxul. Cu toate acestea, numărul refugiaților s-a multiplicat de patru ori, la fel și în Spania și este clar că fenomenul devine unul cronic”, este de părere europarlamentarul Laurențiu Rebega.
România ar fi trebuit să găzduiască până în acest an peste 4.000 de refugiați ajunși în Grecia și Italia dinspre Africa și Orientul Mijlociu, conform mecanismelor de relocare stabilite în 2015 de Comisia Europeană – așa-numitele „cote obligatorii” de refugiați, cărora România li s-a opus și a refuzat să le voteze, asemenea Ungariei, Cehiei și Slovaciei. Cu toate acestea, cifra refugiaților care au ajuns în România în baza acestor mecanisme de colaborare intracomunitare este mult mai mică, pentru că numărul refugiaților eligibili pentru mutarea în altă țară europeană este și el mult mai mic decât estimase inițial Comisia Europeană. Astfel, în România au fost trimiși până în prezent doar 710 persoane care au statut de refugiat și care au ajuns prin migrație ilegală în Italia și Grecia. Cei mai mulți provin din Siria, dar sunt și refugiați din Irak, Eritreea sau Yemen.